Utilizarea calculatoarelor Ghid pentru funcţionarii publici

2.2. Internetul

Reţeaua Internet a fost creată iniţial ca o uriaşă bază de date pentru a fi utilizată ? scop ştiinţific şi educaţional. ? acest sens, rolul predominant al reţelei Internet era cel de documentare şi de comunicare. Ulterior, datorită creşterii numărului de calculatoare conectate la Internet, a crescut şi numărul de site-uri ale diferitelor organizaţii care oferă conţinut informaţional, şi implicit numărul de vizitatori ai acestor site-uri, posibili consumatori de produse sau servicii. (Pentru o selecţie a instituţiilor administraţiei publice prezente pe Internet, v. Anexa 2 ? Site-uri utile).

? prezent, reţeaua Internet asigură mai multe servicii:

1. Informare, prin:
   • World Wide Web (WWW) - asemănător consultării unei biblioteci digitale16
   • grupuri de ştiri (similare unor publicaţii periodice dedicate anumitor subiecte)
2. Comunicare, prin:
   • schimb de mesaje:
     • chat: prin conexiune directă, similară unei convorbiri telefonice, realizată prin intermediul unui program care permite conversaţia ? timp real
     • poştă electronică (e-mail): legătură indirectă, similară unei expediţii poştale
     • grup de discuţii: prin schimbul de mesaje ? interiorul unui grup (lista de discuţii, grupuri de ştiri)
     • conferinţă: prin conexiune directă şi simultană ?tre mai mulţi utilizatori
   • transfer de date:
     • serviciul FTP (File Transfer Protocol): permite transmiterea rapidă de fişiere
     • ataşarea de fişiere la mesajele trimise prin poşta electronică
     • descărcarea de pe Internet (download) prin www
     • reţelele punct-la-punct (peer-to-peer) care permit copierea de pe alte calculatoare, gratuit sau contra cost, a diferitelor fişiere

Astfel, din punctul de vedere al relaţiei administraţie publică ? cetăţean, Internetul devine un mijloc prin care se diseminează informaţiile, uşur?d munca funcţionarilor publici legată de aplicarea legislaţiei privind accesului la informaţii publice.17
De altfel, există chiar o obligaţie legală pentru anumite autorităţi publice (?tre care primăriile, prefecturile, consiliile judeţene şi locale municipale şi orăşeneşti) de a-şi crea pagină web pe Internet prin care să ofere cetăţenilor informaţii şi servicii electronice.18

2.2.1. Căutarea ? WEB

Internetul poate fi considerat ca fiind cea mai mare bibliotecă disponibilă şi actualizată permanent. De aceea uneori găsirea informaţiei care ne este necesară poate fi dificilă.

World Wide Web (WWW sau Web) reflectă chiar prin numele sau trăsăturile sale esenţiale :

• este destinat căutării informaţiei ? ?tregul Internet (world wide = ? lumea ?treagă)
• foloseşte hipertextul pentru organizarea informaţiei, ceea ce face ca aceasta să apară ca o p?ză de păianjen (web) permiţ?d navigarea cu uşurinţă de la o pagină la alta.

Pentru regăsirea informaţiei ? Web se pot folosi următoarele instrumente:

• serviciul de navigare ? browserul, care permite accesarea informaţiilor prin introducerea adresei de web a paginii (numită URL - Uniform Resource Locator - identificator standard al locului ? care se găseşte resursa), sau prin urmărirea unei hiperlegături (en. hyperlink) dintr-un alt document (care conţine URL-ul paginii respective)
• serviciul de căutare automată ? prin:
  • instrumente de căutare (search tool)
  • instrumente de indexare (indexing tool)
  • motor de căutare (search engine)

Browserul permite, ? general, efectuarea următoarelor operaţii:

• navigarea printre paginile web şi vizualizarea lor
• urmărirea legăturilor dintre documente care conţin hiperlegături
• copierea informaţiilor din Internet pe propriul calculator
• căutarea informaţiei ? Internet
• regăsirea rapidă a informaţiilor prin folosirea ?semnelor de carte? (?pagina favorită?) şi a istoricului
• accesarea altor servicii Internet: poşta electronică, mesagerie instantanee etc.

Aşadar, browserul integrează accesul la mai multe servicii din Internet printr-o interfaţă accesibilă şi uşor de utilizat.

O alternativă mai rapidă pentru ?răsfoirea? paginilor web ? căutarea informaţiei dorite este apelarea la un serviciu de căutare, adică un site web care conţine ? general următoarele categorii de informaţii:

• instrucţiuni care arată modul ? care trebuie folosit serviciul
• metoda prin care utilizatorul poate să propună un subiect pentru căutare

Portalurile sunt site-uri specializate care ?deplinesc funcţia cataloagelor dintr-o bibliotecă. Aceste site-uri19 aranjează pe categorii sau domenii diverse site-uri existente ? Internet şi le ordonează ? funcţie de anumite criterii ? cadrul categoriilor stabilite (pe subiecte, după popularitate, etc.).
De multe ori, portalurile oferă şi alte servicii pe l?gă cel de căutare (poştă electronică, ştiri etc.)

Motoarele de căutare sunt site-uri care au rolul de a ajuta utilizatorul să găsească mai uşor şi mai direct informaţia ? Internet. De cele mai multe ori, ? cuprinsul unui site cu rol de căutare, se regăsesc ambele funcţionalităţi ? indexare ? catalog şi meniu de căutare.

Motorul de căutare este ? fapt o aplicaţie care ?răsfoieşte? paginile web din Internet ? căutarea cuvintelor sau frazelor cerute de utilizator. Pentru aceasta sunt folosite nişte programe automate care alcătuiesc liste de cuvinte din interiorul site-urilor. Rezultatele căutării sunt afişate ? funcţie de relevanţa stabilită de motorul de căutare, utiliz?d indexarea termenilor din aceste liste .

De aceea, termenii căutaţi trebuie să fie c? mai definitorii pentru subiectul ? cauză (keywords ? ?cuvinte-cheie?).

Pentru a limita aria de căutare, se recomandă utilizarea modului de căutare avansată (?advanced search?), care permite găsirea mai rapidă a informaţiei datorită criteriilor multiple de căutare.

De exemplu, Google afişează doar paginile care includ toţi termenii căutării. Nu este necesar să includeţi "and" ?tre termeni. Pentru a rafina căutarea, adăugaţi doar alţi termeni, iar rezultatele vor conţine un subset specific al paginilor ?toarse de către cererea originală.

Puteţi exclude un cuv?t din căutare prin scrierea semnului minus ("-") imediat ?aintea termenului pe care vreţi să ? evitaţi. De asemenea, se pot căuta fraze prin includerea acesteia ?tre ghilimele.20

C?eva sfaturi pentru o căutare eficientă:

• Fiţi c? mai exact. Printr-o interogare precisă, se obţin mai puţine rezultate şi conţinutul relevant este mai uşor de găsit. De exemplu, dacă am căutat cuv?tul lege, am obţinut aproximativ 3.580.000 de rezultate. Pentru căutarea lege drept autor am obţinut 12.000 de rezultate, ? timp ce pentru fraza exactă "lege privind dreptul de autor" am obţinut 30 de rezultate.
• Nu folosiţi cuvinte uzuale. Utilizaţi cuvinte c? mai adecvate subiectului căutat, altfel utilitarul de căutare va returna zeci de pagini web cu informaţii irelevante pentru dumneavoastră. Vezi diferenţa ?tre 5.570.000 rezultate pentru masa şi 4.960 pentru mijloace comunicare masa
• ?văţaţi să adaptaţi interogarea. Dacă interogarea dumneavoastră returnează prea multe rezultate, restr?geţi aria de căutare. Dacă rezultatele returnate nu sunt suficiente, reformulaţi-o ?tr-un mod mai general. Nu ?totdeauna primele cuvinte -cheie sunt şi cele mai bune.
• Folosiţi diferite forme ale cuvintelor. Puteţi utiliza diferite cuvinte care se referă la subiectul căutat pentru a obţine c? mai multe informaţii relevante pentru dumneavoastră
• Folosiţi sinonimele. De exemplu, scrieţi şi ?alergare? şi ?jogging?. Dacă folosiţi un utilitar de căutare care acceptă combinaţii de cuvinte - cheie, separaţi sinonimele prin cuv?tul cheie OR
• Folosiţi citate ?tre ghilimele. ? cazul c?d căutaţi o anumită frază sau un titlu, plasaţi-le ?tre ghilimele (de ex. ?Internet pentru ?cepători?) ? formularul utilitarului de căutare
• Folosiţi majuscule atunci c?d este necesar. Majoritatea directoarelor şi indexurilor de căutare fac diferenţa ?tre literele mici şi literele mari din şirul de caractere căutat. Dacă textul introdus conţine numai litere mici, utilitarul de căutare va identifica numai textul scris fie cu litere mari, fie cu litere mici. ? cazul ? care scrieţi şi o litera mare, utilitarul de căutare presupune ca aceasta are o semnificaţie specială şi va afişa numai rezultatele care corespund exact şirului respectiv.
• Aflaţi secretele utilitarului de căutare folosit. Unele utilitare de căutare oferă facilităţi speciale prin care conţinutul relevant poate fi găsit mai uşor.

2.2.2. Alegerea paginilor web favorite

Pentru a accesa direct paginile web care au o importanţă deosebită, fără a mai fi nevoie să navigaţi prin paginile site-urilor respective, este recomandabil să utilizaţi opţiunea de ?pagini favorite? din browser. Astfel, atunci c?d ? cursul navigării pe Internet descoperiţi o pagină interesantă, o puteţi adăuga la meniul ?Favorites?. Aranjarea adreselor se poate face oric?d beneficiind de opţiunea ?Organize Favorites?.

2.2.3. Păstrarea evidenţei paginilor web vizitate

? momentul vizitării unui site ? cursul navigării pe Internet, adresa acestuia este salvată automat ? meniul ?History? din browser.

Aici se regăseşte un istoric al tuturor site-urilor vizitate ? decursul ultimelor 3 săptăm?i, sub forma unei liste alfabetice. Pentru săptăm?a ? curs evidenţa este ţinută pe zile.

Meniul oferă posibilitatea vizualizării adreselor după dată, alfabetic sau după numărul de accesări. Totodată se poate căuta ? cadrul site-urilor vizitate după cuvinte-cheie.

2.2.4. Salvarea paginilor web

Salvarea paginilor web permite păstrarea acestora pe hard-disk pentru o perioadă mai ?delungată, astfel ?c? acestea pot fi accesate chiar şi fără conectare la Internet. Salvarea se poate face ? următoarele moduri:

1. Web Page, complete (pagina web completă): Pagina este salvată integral, cu formatarea originală a paginii.

2. Web Archive, single file (pagina ca arhivă, ?tr-un singur fişier): Pagina web este salvată complet ?tr-un fişier arhivat. Această modalitate nu este disponibilă ?totdeauna şi de aceea, dacă se doreşte o copie integrală a paginii originale, se recomdandă folosirea primului mod.

3. Web Page, HTML only (pagina web, doar conţinutul html): Acest mod salvează doar informaţia ca text din conţinutul paginii, cu tehnoredactarea originală, dar fără alt tip de fişiere (grafice, imagini, sunete). Fişierul are astfel o mărime redusă şi permite o vizualizare bună a textului pentru că este păstrată aşezarea iniţială ? pagină.

4. Text File (fişier text): Este salvat numai conţinutul paginii ? format text simplu, pierz?du-se astfel formatarea originală. Fişierul ocupă foarte puţin spaţiu şi se foloseşte ? special pentru salvarea paginilor cu conţinut predominant text, fără o formatare deosebită.

2.2.5. Descărcarea de fişiere de pe Internet

Spre deosebire de bibliotecă, unde materialele trebuie returnate, informaţiile găsite pe Internet pot fi salvate pe calculatorul propriu pentru a fi folosite ulterior ori de c?e ori este nevoie. Majoritatea acestor fişiere pot fi descărcate gratuit.

Pentru descărcarea unui astfel de fişier este necesar ca ? fereastra numită ?File Download? să se aleagă varianta salvării pe hard-disk (?Save?), specific?d totodată locaţia (folderul) şi numele fişierului.

?ainte de a salva ? calculator fişiere din Internet este recomandat să le scanaţi folosind un program antivirus actualizat (vezi cap. 3, secţiunea 1.5.3 ?Sfaturi pentru securizarea calculatorului?). De asemenea este bine să ţineţi seama de viteza conexiunii la Internet disponibilă şi de mărimea fişierelor, pentru a nu supra?cărca reţeaua.

Pentru a facilita procesul de descărcare există pe Internet programe specializate, cum ar fi GetRight21. Acesta ?parte fişierele mari şi le eşalonează pentru descărcare ? mai multe pachete şi permite totodată descărcarea automată din Internet.

2.2.6. Poşta electronică (E-mail)

Poşta electronică permite transmiterea electronică a mesajelor prin intermediul reţelei Internet, oferind utilizatorilor un serviciu rapid şi economic de trimiteri poştale.

Mesajul transmis ca e-mail este alcătuit dintr-un text scris căruia i se pot ataşa imagini şi sunete, fişiere cu programe sau alte tipuri de fişiere.

Programele de poştă electronică oferă ? general următoarele servicii:

• redactarea mesajelor şi expedierea lor către unul sau mai mulţi destinatari cu ajutorul editorului de text ?corporat
• asigurarea confidenţialităţii mesajelor - prin diferite tehnici cum ar fi criptarea mesajelor, semnătură electronică, parolă de acces la cutia poştală etc.
• primirea şi administrarea mesajelor (vizualizare, ştergere, arhivare, tipărire)
• confirmarea expedierii mesajului
• retransmiterea către alţi destinatari a mesajelor primite (forward)
• completarea automată a adresei destinatarului ? cazul răspunsului (reply)
• recuperarea mesajelor şterse accidental
• ataşarea automată a unei semnături
• introducerea poreclelor (nicknames) ? locul adreselor poştale
• ataşarea de fişiere la mesaje
• stabilirea nivelului de prioritate , astfel ?c? destinatarul este avertizat cu privire la urgenţa mesajului
• administrarea agendei de adrese de poştă electronică (address book), inclusiv a informaţiilor suplimentare despre destinatar (ex. telefon, adresă fizică, etc.), cu posibilitatea de adăugare, ştergere şi modificare a informaţiilor
• afişarea mesajelor după subiect, expeditor, dată, stare şi prioritate
• căutarea mesajelor ? cuprinsul cutiei poştale după cuvinte-cheie

Fiecare utilizator de poştă electronică are o cutie poştală (mailbox), identificată printr-o adresă unică, pe care i se atribuie atunci c?d subscrie la un serviciu de poştă electronică. O adresă de e-mail este formată ?totdeauna din două părţi separate ?tre ele prin semnul @: <numele utilizatorului> @ <numele domeniului>, unde numele utilizatorului este cel ales sau atribuit, iar numele domeniului este adresa serverului.

? compunerea adresei de e-mail trebuie ţinut cont că unele programe de poştă electronică fac diferenţierea ?tre minuscule şi majuscule, sau pot accepta sau nu alt tip de caractere dec? cele alfanumerice (ex: ., -, _ etc.).

Următoarele adrese sunt diferite!
Ion.Popescu@pmb.ro
ionpopescu@pmb.ro
ion-popescu@pmb.ro
ion_popescu@pmb.ro

De modul cum este redactată adresa destinatarului depinde succesul expedierii unui mesaj ? un singur caracter poate determina deturnarea mesajului către o altă adresă dec? cea a persoanei vizată ca destinatar, sau poate duce la eşuarea transmiterii.

? general, noile căsuţe poştale sunt predefinite cu un număr standard de directoare (dosare) ca de exemplu: Inbox (dosarul unde sosesc mesajele primite); Outbox (dosarul unde ajung mesajele compuse de dumneavoastră ?ainte de a fi expediate); Sent Items (dosarul unde ajung mesajele trimise de dumneavoastră); Deleted Items (dosarul unde ajung mesajele şterse de dumneavoastră un fel de Recycle Bin) şi Drafts (dosar unde se păstrează mesajele ?cepute şi netrimise).

? cele mai multe cazuri utilizatorii au posibilitatea de a-şi configura căsuţa poştală prin adăugare sau ştergere de fişiere.

2.2.7. Listele de discuţii

Listele de discuţii (?mailing lists?) reprezintă o formă din ce ? ce mai populară de comunicare a informaţiilor. O astfel de listă conţine adresele de e-mail ale unor utilizatori interesaţi de domeniul ? cauză. Un mesaj primit pe adresa listei este difuzat automat tuturor membrilor listei.

Datorită faptului că cea mai mare parte a utilizatorilor Internet folosesc cu preponderenţă e-mail-ul şi datorită costurilor de conectare la Internet, a rezultat necesitatea organizării unor grupuri de discuţii ?tre aceste milioane de utilizatori, grupuri care să se bazeze pe o distribuţie selectiva a e-mail-urilor. Astfel, un utilizator se poate abona (de obicei gratuit) la una din listele de discuţii din domeniul care ? interesează, urm?d să primească zilnic (sau săptăm?al - după cum decide) zeci de mesaje pe tema respectivă care reprezintă discuţiile din grup. Aceste mesaje pot fi citite, se pot păstra sau li se poate răspunde pe adresa privată ori pe adresa grupului continu?du-se astfel discuţia .

http://groups.yahoo.com/ - cel mai popular serviciu de grupuri de discuţii, care găzduieşte majoritatea listelor existente ? limba rom?ă

Listele de discuţii pot fi:

- axate pe informare (? care numai moderatorul sau proprietarul listei publică mesaje): lista de distribuţie pentru comunicatele şi informările trimise de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei;

- axate pe dezbateri (? care orice membru poate trimite mesaje la toată lista): de exemplu edro@yahoogroups.com ? primul grup de discuţii rom?esc al celor interesaţi de e-democraţie şi guvernarea electronică.

De obicei o listă de discuţii are o etichetă specifică ce apare ? subiectul oricărui mesaj pentru a le diferenţia de celelalte. De exemplu lista Romania EU list (spaţiu de dezbatere şi de schimb de informaţii privind demersurile Rom?iei de aderare la Uniunea Europeana şi oportunităţi de finanţare din surse ale Uniunii Europene) va avea ca subiect al mesajului: "[romania_eu_list] subiect mesaj"

La abonare sau ulterior, utilizatorul are posibilitatea de a opta pentru primirea mesajelor normal (mesajele sunt primite pe măsură ce sunt expediate), digest (toate mesajele scrise ?tr-o zi sau săptăm?ă va vor veni ?tr-un singur e-mail) sau web (citiţi mesajele pe web la adresa grupului, fără a le primi ? cutia de poştă electronică).

Majoritatea listelor de discuţii gratuite permit abonarea şi dezabonarea la lista respectivă prin trimiterea unui simplu e-mail gol (fără sa aibă ceva scris la subiect sau ? corpul mesajului) la o adresă specifică.

2.2.8. Forum

Un forum de discuţii (pe scurt forum) este un grup de pagini web ? care utilizatorii pot citi mesajele lăsate de ceilalţi ? diverse categorii grupate pe subiecte de discuţie. Utilizatorii pot răspunde la mesajele altora, pe subiectele lansate de ei, sau pot trimite un mesaj pe un subiect cu totul nou, ?tr-o categorie existentă, sau pot crea o nouă categorie. Spre deosebire de listele de discuţii, ?treaga discuţie se poartă pe pagina web dedicată, fără a mai fi nevoie de serviciul de poştă electronică.

Fiecare forum are un administrator/moderator care stabileşte regulile de postare şi drepturile utilizatorilor.

Forumul Primăriei Timişoara - http://www.primariatm.ro/forum/

2.2.9. Weblog (Blog)

Cea mai nouă aplicaţie, care a dob?dit rapid popularitate datorită uşurinţei de administrare, care nu presupune cunoştinţe de programare sau abilităţi speciale de utilizare a Internetului, este blog-ul: un fel de jurnal on-line, care poate conţine informaţii de orice tip, de la ştiri p?ă la confesiuni personale.

http://www.weblog.ro/stiritveni

Blogul se prezintă ca o pagină web alcătuită ? general din mesaje scrise, cu sau fără imagini, modificabile uşor şi aranjate cronologic. Serviciul este oferit ? general gratuit şi utilizatorul este ghidat pas cu pas ? administrarea site-ului său.22

2.2.10. Grupurile de ştiri

Grupurile de ştiri reprezintă largi sisteme de comunicare prin care persoane av?d diverse preocupări şi pasiuni schimbă informaţii, discută pe baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite ?trebări.

Majoritatea grupurilor de ştiri sunt distribuite ? mari reţele de calculatoare şi sunt cunoscute sub numele generic de UseNet, (o prescurtare a cuvintelor Users Network - Reţeaua utilizatorilor), care ? prezent au fost preluate de Google23.

Categorii:
1. COMP - computere şi tehnica de calcul
2. MISC - diverse ( miscellaneous)
3. REC - petrecerea timpului liber
4. SCI - ştiinţifice
5. SOC - tematici de natura sociala
6. TALK - discuţii libere
7. NEWS - ştiri şi informaţii
8. ALT - subiecte alternative
9. BIZ - subiecte referitoare la afaceri

Grupurile de ştiri au fost ?locuite treptat de listele de discuţii, care oferă mai multe facilităţi utilizatorilor.

2.2.11. Chat

Acest serviciu realizează comunicarea ? timp real prin intermediul mesajelor introduse de la tastatură. Mediul virtual de conversaţie poate fi un canal de comunicaţie (?channel?) sau o cameră de conversaţie (?chat room?) şi cre?du-se astfel un loc de ?t?nire virtual unde mai mulţi utilizatori pot comunica simultan. Pentru acest tip de comunicare pot fi folosite mai multe servicii:

• Internet Relay Chat (IRC)
• WebChat
• Multimedia

O aplicaţie client care asigură ? timp real comunicaţia audio, video şi whiteboard prin Internet sau intranet este Net Meeting din sistemul de operare Windows.

De asemenea, serviciile de mesagerie instantanee (Yahoo Messenger24, MSN25 etc.) funcţionează pe acelaşi principiu al comunicării ? timp real a mesajelor scrise, av?d ? plus avantajul alcătuirii proprii a grupului de utilizatori cu care se doreşte comunicarea. C?d o persoană din listă devine disponibilă, adică intră ? reţea, serviciul alertează utilizatorul şi permite contactul imediat ?tre cei doi. De asemenea dispare problema mesajelor nedorite, iar formalismul mesajelor e-mail impus de asemănarea acestuia cu poşta clasică este mult diminuat.

Mesageria instantanee poate fi comparată astfel cu telefonul: comunicaţii ? timp real, atunci c?d părţile sunt disponibile.

Pe l?gă comunicarea de mesaje scrise, au fost dezvoltate şi alte facilităţi pentru comunicarea ? timp real, cum ar fi serviciile audio şi video, care oferă noi posibilităţi de lucru şi colaborare ?tre angajaţi:

- transmiterea vocii, către o altă persoană sau un grup, folosind de exemplu acelaşi serviciu de mesagerie instantanee şi un microfon ataşat calculatorului.

- transmiterea de imagini ? direct, către o persoană sau un grup de utilizatori, prin intermediul unei camere video ataşate calculatorului. Nu este obligatoriu ca cei care primesc transmisia să aibă la r?dul lor cameră video. Totuşi dacă toţi utilizatorii posedă camere şi transmit imagini se poate realiza o videoconferinţă.

- transmiterea prin Internet a emisiunilor radio şi de televiziune

- vizualizarea, analizarea şi editarea on-line a unui document de către un grup de utilizatori (serviciul whiteboard - planşetă electronică)-, , fără ca aceştia să se afle ?preună fizic ? acelaşi loc26. Serviciul poate oferi, pe l?gă editare de text, şi editare grafică şi desen.

2.2.12. FTP

Este acronimul pentru File Transfer Protocol ? Protocol de Transfer al Fişierelor. Popularitatea sa a scăzut ? ultimii ani datorită succesului pe care l-a avut HTTP, prin care se pot transfera de asemenea fişiere. Browser-ele actuale sunt capabile să folosească şi FTP, aşa că pentru utilizator este foarte simplu să beneficieze de avantajele acestui protocol.

FTP este o aplicaţie care foloseşte arhitectura client-server pentru transferul rapid de fişiere ? Internet 27 şi este util mai ales ? cazul fişierelor mari, de exemplu pentru realizarea unui site complex, cu conţinut informaţional bogat (texte lungi, imagini, etc.)

2.2.13. Reţele punct-la-punct (peer-to-peer)

Aplicaţiile peer-to-peer (prescurtat deseori P2P), reprezentate de DC++, MyTunes, FileSeeker, (iar ? trecut Napster, Gnutella şi Freenet) au oferit utilizatorilor o cale intuitivă şi uşoară de a găsi şi a partaja resursele direct, fără a mai folosi servere web, de poştă electronică sau IRC, ci doar calculatoare client (peers). ? prezent cea mai populară utilizare a aplicaţiilor P2P este aceea de a oferi şi a descărca fişiere.

============

16 Trebuie avut ? vedere faptul că informaţia publicată pe Internet poate avea surse dintre cele mai variate (e posibil ca unele dintre aceste surse să fie mai puţin demne de ?credere) şi ca atare informaţia astfel obţinută trebuie privită cu o oarecare rezervă.
17 Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
18 A se vedea Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei ? exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi ? mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
19 de ex. www.dmoz.ro este unul dintre cele mai mari cataloage pe Internet ? limba rom?ă
20 http://www.google.ro/intl/ro/help.html
21 http://www.getright.com/
22 Pentru un serviciu weblog rom?esc vizitaţi www.weblog.ro
23 http://groups-beta.google.com/
24 http://messenger.yahoo.com/
25 http://www.imagine-msn.com/Messenger/Default.aspx
26 http://www.microsoft.com/windows/NetMeeting/default.ASP
27 http://www.ftpx.com/

	Web calculatoare.ingineri.ro